De ce mintim?

Cred ca fiecare dintre noi a scos macar o data o  minciuna mica.Intrebarea e de ce mintim?Pentru a parea mai interesanti,inteligeni in ochii celor de langa noi,pentru a nu fi judecati de o fapta pe care am comis-o,pentru a nu rani sentimentele persoanei de langa noi?

Eu zic ca mintim fara motiv,ca parca iti vine sa minti.Dar stiti cum se zice „Minciuna are picioare scurte”,iar adevarul iese la iveala de cele mai multe ori.

Minciuna denota defapt lipsa increderii si a comunicarii intre oameni.

Si conform zicalei „Ce tie nu-ti place,altuia nu-i face”, nu mintiti daca nu vreti sa fiti mintiti!

Cat despre cei care mint doar de dragul de-a mintii sau pentru ca le-a intrat in reflex,eu una nu vreau sa ii am in preajma mea

Reclame

13 răspunsuri

  1. daca lucrezi intr-un mediu privat si ai un sef mai „altfel” decat tine esti nevoit sa minti. Acea minciuna nu e spusa nici pentru a parea mai interesant, nici pentru a iesi inteligent, singurul motiv este de a evita o morala, un scandal inutil.

    Exemplu: daca sunt plecat la o cafea, sunt nevoit sa-i spun ca au fost probleme intr-o anumita zona.

  2. Da,intr-adevar in cazuri de genul acesta se accepta minciunile….Sa zicem ca ascundem adevarul….pentru a intoarce situatia in favoarea noastra…:D

  3. Minciuna este fundamentala. Este instinctuala. Este parte a definitie omului.
    De ce nu ne place? De ce o consideram josnica? De ce a devenit ceva negativ?
    hmm ..acorda un moment de reflectie acestei probleme.
    Personal, tind sa cred ca ne agitam atat de mult pe chestiunea asta dintr-un egocentrism incredibil.

  4. Da e adevarat ca este instinctuala,toti mintim la un moment dat.Eu nu ma agit neaparat pe problema asta,dar ma enerveaza daca sunt mintita asa aiurea,mai ales ca de obicei aflu.
    Tu consideri ca minciuna e ceva esential si indubitabil fiecare dintre noi avem dreptul sau puterea sa mintim.Dar eu te intreb atunci,tie iti place sa fi mintita,chiar daca unele chestii dor mai tare daca le sti decat daca nu ai afla niciodata ca s-au intamplat?
    Sunt de acord ca in masuri mici orice lucru e bun sau cel putin e acceptabil,dar cand se da in exagerari nu mai este in regula.Multi oameni mint atat de mult incat isi pierd totalmente credibilitatea,decat sa ajung asa prefer sa evit cat mai mult posibil minciunile.

  5. Nu dau nici o conotatie personala problemei discutate. Structura noastra interioara cere de cele mai multe ori o falsitate voita, o minciuna(desi urasc termenul asta)!Omul este propriul antidestin.Noi nu realizam ca putem modela dupa bunul plac viata noastra, avem puterea de a fi exact ceea ce constient sau incostient dorim.Putem minti, sau putem accepta sa fim mintiti.Putem sa suradem trist interior la o minciuna prea prost deghizata, sau sa ne complacem intr-un circ vicios din care de cele mai multe ori iesim devastati.
    Minciuna poate crea un zambet, sau poate nimici.
    Vream sa pozitivam intreaga noastra lume, nestiind sau ignorand o realitate evidenta.Oamenii sunt periculosi.
    Sincer, as vrea sa nu fi mostenit comunicarea interumana, as prefera sa imi fiu suficienta decat sa mint si sa fiu mintita.
    Dar iar ..nu putem!!

  6. Maya, nu cred ca problema ar fi neaparat de ce mintim, ci mai degraba efectul minciunii asupra celor carora le este adresata, dar si asupra ta. Vreau sa spun ca motive sunt destule, nu poti face o tipologie de genul: in urmatoarele situatii mintim, iar in urmatoarele spunem adevarul. Pornind de la faptul ca iti minti seful ca ai terminat raportul cand de fapt inca mai lucrezi la el, pana la minciuna trasa iubitului/iubitei atunci cand te prinde cu altcineva in pat: „vroiam sa vad daca mai pot ajunge la orgasm. Veste buna: mai pot”, exista o infinitate de situatii.
    Consider ca intotdeauna, dar absolut intotdeauna, trebuie sa ne gandim la efectul pe care il va produce minciuna. Chiar si una din „cele necesare”.
    Sigur, aici este si un revers. Daca iubita intreaba: „Draga, crezi ca trebuie sa mai slabesc?”, atunci nu stim care e raspunsul. O minciuna necesara de genul „nu , arati foarte bine asa cum esti” poate aduce dupa sine oprirea unei cure de slabire si neobtinerea siluetei dorite. Un adevar de genul „da, cred ca mai trebuie sa dai jos vreo X kilograme”, are consecinte cu adevarat tragice:))

  7. De multe ori ramane minciuna , adevarul ne iesind la iveala..

  8. @Adrian ai dreptate nu putem cataloga minciunile in bune sau rele,necesare sau spuse doar asa…..Nu este bine sa mintim dar cateodata este necesar…..sunt de acord cu tine…dar…si minciunile trebuie spuse in asa fel incat sa nu jigneasca persoana careia ii sunt adresate….iar la intrebarea „Draga,crezi ca trebuie sa mai slabesc?”eu as prefera un raspuns de genul…”Draga mea fa ce crezi ca te face sa te simti mai bine in corpul tau pentru ca asta e important,sa te simti tu bine” si sigur femeia va face alegerea buna pentru ea si tu nu te vei simti vinovat ca ai indrumat-o intr-un fel sau altul.
    @Dragos:da ramane minciuna,dar parca minciunile te apasa in timp si iti vine sa te scapi si sa spui adevarul….bine…asta depinde de fiecare om in parte…
    @flavia…Am fi prea singuri daca nu am fi mostenit comunicarea si decat asa prefer sa mai traim si in minciuna cateodata….pentru ca singuratatea cred eu e mai greu de acceptat decat o minciuna….desi de multe ori simt nevoia sa fiu singura,pentru ca mai apoi sa imi doresc sa fiu cu cineva sa ii impartasesc trairile si daca nu as putea comunica nu as mai putea face toate astea…Ce rost ar avea sa stiu ceva sau sa descopar ceva daca nu imi pot impartasii bucuria nimanui….In concluzie…mai bine accept minciuna decat lipsa comunicarii..

  9. de multe ori eu mint sa scap de ceva anume sau cateodata ma mai scapa o minciuna fara sa vreau… nu exista om care sa nu fi mintit macar o data…

  10. Da asa e…cred ca toti avem asta in sange…si parca o facem involuntar.CUm ai zis si tu…ne mai scapa.

  11. Minciunile „usoare” sunt acceptabile zic eu si hai sa recunoastem toti le folosim 🙂 in schimb cand e vorba de chestii importante nu prea cred ca are loc minciuna mai ales daca ar influenta persoane dragi noua.

  12. Da ,asa este…atata timp cat nu traim pentru a mintii ,una mica ,nevinovata mai poate fi scapata.

  13. Minciuna este un atribut specific uman cu cat stau mai mult sa ma gandesc cred ca acest lucru este cel care ne diferentiaza de animale.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: